Centrala nucleară Cernavodă a fost oprită în mai 2026, lăsând România fără nicio unitate nucleară funcțională timp de trei săptămâni. Această întrerupere a avut un impact semnificativ asupra sistemului energetic național.
Pe 4 mai 2026, Unitatea 2 s-a deconectat automat din cauza unei defecțiuni. Începând cu 10 mai, Unitatea 1 a intrat în oprire planificată, ceea ce a dus la indisponibilitatea ambelor reactoare nucleare România.
Aceste reactoare de la Cernavodă contribuie cu aproximativ 20% din consumul total de energie electrică al țării. De aceea, absența lor a generat o presiune considerabilă asupra sistemului energetic național.
Debitul Dunării a fost un factor crucial în funcționarea centralei nucleare Cernavodă. Din cauza scăderii acestuia, autoritățile române au încercat să mențină în funcțiune măcar o unitate a centralei.
Comparativ cu luna mai, consumul de energie România a crescut semnificativ. Acum, producția energetică este susținută nu doar de hidrocentrale, ci și de surse de energie pe cărbune și gaze.
În perioada actuală, nivelul mediu al consumului ajunge aproape de 6.000 MW, iar producția este de aproximativ 5.500 MW. Astfel, energia electrică Cernavodă devine esențială pentru rețeaua națională.
Recent, nivelul Dunării a început să crească, ceea ce oferă o speranță de reluare a activității centralei nucleare. Autoritățile continuă să facă eforturi pentru a preveni o criză energetică.
Includerea consumatorilor industriali în planul de reducere a consumului subliniază necesitatea unei gestionări eficiente. Aceasta ar putea ajuta România să evite o criză severă în viitor.