Dan Barna, europarlamentar USR și fost vicepremier, a fost chemat la audieri la DNA pentru a răspunde la întrebări legate de achiziția vaccinurilor anti-COVID România, realizată în timpul pandemiei.
La ieșirea de la audieri, Dan Barna a caracterizat subiectul ca fiind „cel puțin bizar”, menționând că acuzarea celor care au luat decizii în criza sanitară este comparabilă cu judecarea achizițiilor din timpul războiului.
Întrebat dacă România ar fi putut refuza achiziția vaccinurilor anti-COVID, Barna a explicat că alături de multe alte state europene, țara noastră a acționat conform contextului global, în momentul în care incertitudinea era maximă.
„Achiziția s-a realizat în cadrul contractului cadru, iar fiecare țară avea opțiunile sale,” declară Dan Barna, subliniind că este ușor să critici deciziile din trecut, odată cu perspectiva oferită de timp.
Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, a susținut că decizia de a nu mai cumpăra 29 de milioane de doze de vaccin COVID-19 a fost corectă, având în vedere numărul mare de vaccinuri disponibile în România.
Rafila a menționat că România nu dispunea de capacitate de stocare adecvată pentru aceste vaccinuri și că expiringul dozelor ar fi generat costuri suplimentare, reliefând provocările gestionării stocurilor de vaccinuri.
Recent, o instanță belgiană a decis că România trebuie să plătească 600 de milioane de euro pentru vaccinurile produse de Pfizer, făcând și mai complicată situația în jurul achizițiilor de vaccinuri anti-COVID.
Astfel, cazul lui Dan Barna în audierile DNA referitoare la vaccinuri păstrează o relevanță mare, având implicații atât politice, cât și sociale. Multe întrebări rămân fără răspuns în privința gestionării pandemiei.