Reducerile trupelor americane în Europa au fost un subiect de intensă dezbatere la summitul NATO din 18 iunie. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a avut inițial planuri de anunțuri semnificative, dar lucrurile nu au decurs conform așteptărilor.
Sub presiunea lui Marco Rubio, reducerile militare NATO propuse de Hegseth au fost blocate, un indiciu al diviziunilor din cadrul administrației Trump. Aceasta a evidențiat diferențe de opinie cu privire la strategia militară SUA în Europa.
În ultimul an, SUA au inițiat reduceri semnificative, anunțând anularea desfășurării unei brigade în Polonia și retragerea uneia din România. Aceste decizii reflectă o schimbare în prezența trupelor americane pe continent.
După blocarea planurilor sale inițiale, Hegseth a anunțat o analiză care va dura șase luni, având scopul de a revizui prezența trupelor americane în Europa. Această evaluare va identifica atât câștigători, cât și perdanți.
Analiza vicepreședintelui Hegseth, denumită NATO 3.0, urmărește să transfere responsabilitățile principale către aliații europeni. Aceasta a fost interpretată ca un semnal că administrația valorizează mai mult autonomia europeană în domeniul apărării.
Criticile aduse aliaților europeni, în special Spaniei pentru refuzul de a permite utilizarea bazelor sale militare, subliniază provocările întâmpinate de SUA. România, pe de altă parte, și-a arătat deschiderea în fața solicitărilor americane.
Diviziunile din rândul republicanilor, cu unii dorind reduceri rapide, iar alții avertizând despre riscurile unei retrageri bruște, sunt semnificative. Această tensiune poate influența viitorul strategiilor militare ale SUA în Europa.
Cu investiții tot mai mari în apărare din partea aliaților europeni, se preconizează că NATO va continua să își consolideze capacitățile. Summitul din 2025 va aborda aceste angajamente, și se va urmări creșterea cheltuielilor la 5% din PIB.
