România s-a confruntat cu o schimbare semnificativă în gestionarea cheltuielilor statului, în special în ceea ce privește salariile bugetarilor. În 2023, țara a coborât pe locul patru în Uniunea Europeană la acest capitol.
Această scădere a venit ca urmare a înghețării salariilor bugetarilor, măsură luată de guvern pentru a combate deficitul bugetar devenit alarmant, ajungând la 9,3% în 2024.
În 2024, România a fost pe prima poziție în UE datorită majorărilor ample de salarii pentru sectorul public, decizii luate în mare parte din motive electorale. Acesta a fost un an crucial pentru bugetul țării.
Deciziile de înghețare a salariilor și pensiilor au fost justificate de necesitatea de a reduce deficitul bugetar. Astfel, ministrele Ciolacu și Bolojan au acționat într-un context economic destul de complex.
Înghețarea salariilor bugetarilor și a pensiilor pare a fi o soluție temporară. Lipsa unei reforme salariale profunde ar putea afecta pe termen lung capacitatea de stimulare a economiei românești.
România a atins apogeul în gestionarea cheltuielilor cu salariile bugetarilor în perioada 2018-2021, iar perioada 2015 a adus un deficit bugetar de 0,5%, făcând țara să se situeze pe locul 20.
Pe parcursul anilor, România a reușit să ajungă pe poziții din ce în ce mai bune în clasamente, datorită reformelor impuse. Totuși, acest trend s-a inversat în ultimii ani, cu o reducere a ponderii cheltuielilor.
Astfel, în 2023, România s-a situat pe locul trei în rândul statelor UE la cheltuielile cu salariile bugetarilor, depășită de Letonia. Un lucru demn de menționat este impactul pe care aceste măsuri îl vor avea asupra viitorului sistemului public.