Impactul inteligenței artificiale asupra economiei este un subiect intens dezbătut de experți. Prim-viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea, susține că efectele nu vor fi imediate, ci se vor manifesta diferit în timp, similar cu bula dot-com.
Discuțiile recente la nivelul băncilor centrale subliniază două perspective opuse. O parte a specialiștilor anticipează o evoluție rapidă a productivității datorită inteligenței artificiale, considerându-o o revoluție benefică.
Pe de altă parte, există sceptici care avertizează asupra riscurilor actualei expansiuni a AI. Aceștia se tem că evaluările exagerate ale companiilor de tehnologie ar putea duce la o bulă economică.
Analizând cheltuielile de capital planificate de giganții tehnologici, se pot observa similitudini cu boom-ul internetului din anii ’90. Aceste investiții masive generează o atmosferă de optimism care ar putea masca riscuri subiacente.
Amara, un futurolog cunoscut, a menționat tendința umană de a supraestima efectul tehnologiilor pe termen scurt. Paradoxal, efectele pe termen lung sunt adesea mai semnificative, un aspect relevant în contextul evoluției tehnologice AI.
În anii ’90, multe voci anticipau o transformare fulminantă a economiei de către internet. Totuși, prăbușirea indicelui Nasdaq a demonstrat că evoluția poate fi mai lentă și mai complicată decât se aștepta.
Inteligența artificială este diferită, având deja o fundamentare economică mai solidă. Giganții de tehnologie generează profituri reale, ceea ce le oferă stabilitate în fața incertitudinilor economice legate de dezvoltarea AI.
Un posibil risc în cazul AI ar putea fi nu insolvența companiilor, ci o eventuală supracapacitate a infrastructurii AI față de cererea reală. Aceasta ar putea conduce la formarea unei bule speculative, dar cu un alt tip de fundament.
Sursă: https://hotnews.ro/este-ai-o-bula-sau-nu-ce-raspunde-prim-viceguvernatorul-bnr-2307682