Deși nu mai lucrez la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, urmăresc cu interes discuțiile și preocupările din spațiul public cu privire la ariile naturale protejate.
Observ că intenția de a implementa țintele europene aferente Strategiei UE pentru biodiversitate generează tensiuni semnificative în societatea noastră. Și aș zice că pe bună dreptate.
Nu mai este posibil, corect și etic să se decidă înființarea de noi arii protejate sau zone de protecție strictă, fără consultarea REALĂ a comunităților, în principal a celor care trăiesc și vor să dezvolte în interiorul sau în vecinătatea acestora.
Natura excepțională a României merită protejată mai bine și cred că românii au demonstrat de-a lungul secolelor că știu să protejeze ce este cu adevărat valoros în peisajele ale căror custozi au fost.
Tocmai de aceea cred că protejarea reală a biodiversității din țara noastră nu se poate face decât împreună cu comunitățile locale și nicidecum împotriva lor, cum se întâmplă de prea multe ori.
La Minister se lucrează la două proiecte importante pentru protejarea naturii. Unul este proiectul care va propune extinderea sau înființarea de arii protejate (30% din teritoriul național) și desemnarea de zone de protecție strictă (10% din teritoriul național). Celălalt este un proiect al unei Strategii Naționale privind protejarea biodiversității, care se aproba prin Hotărâre de Guvern.
Aceste proiecte necesită dezbateri, discuții și negocieri cu toți factorii afectați și interesați și așezate pentru a-și atinge la modul real obiectivul. Acela de a proteja natura pentru oameni și nu împotriva lor.
Voi urmări cu atenție aceste procese și mă voi implica activ pentru că oamenii și comunitățile noastre să contribuie concret și să beneficieze real de pe urma acestor demersuri.