În ultima vreme, „lista neagră” CSM a generat controverse în România, stârnind reacții puternice din partea organizațiilor civile. Acest document, acuzat de stigmatizare, ridică întrebări cu privire la independența justiției românești.
Demersul CSM a fost criticat de 75 de redacții și ONG-uri, care îl consideră o „pată neagră” pe obrazul credibilității sistemului judiciar. Această acțiune subminează libertatea de exprimare și dreptul la critică.
În documentul elaborat de CSM România, se evocă o susținere din partea a 3.580 de judecători pentru acuzațiile aduse organziațiilor și indivizilor despre care se pretinde că au inițiat o campanie de decredibilizare.
Criticii documentului susțin că acesta denaturează realitatea, prezentând vocea jurnalistică ca parte a unei conspirații. Organizațiile implicate includ nume cunoscute, care lucrează în interesul publicului, precum Recorder și G4Media.
Unii judecători din secția CSM nu reușesc să facă distincția între critici legitime și atacuri subversive, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la imparțialitatea lor. Această confuzie îngrijorează comunitatea cibernetică.
Semnatarii scrisorii deschise consideră că, prin aceste demersuri, CSM creează o atmosferă de descurajare pentru jurnaliști și activiști. Nevoia de transparență și deschidere în justiție devine din ce în ce mai urgentă.
De asemenea, acest document face lumină asupra relației dintre justiție și mass-media, evidențiind o tendință de a controla și limita criticele. Într-un stat democratic, libertatea de exprimare trebuie protejată.
Prin aceste acțiuni, se conturează imaginea unui CSM mai preocupat de protejarea propriilor interese decât de drepturile fundamentale ale cetățenilor. Această tendință reprezintă un pericol pentru viitorul justiției în România.