În contextul șantajului energetic al Rusiei, Armenia se află într-o poziție delicată, căutând soluții rapide pentru a-și diversifica importurile de gaze. Președintele Consiliului de Securitate, Alen Simonian, a accentuat nevoia imperioasă de a găsi alternative.
Erevanul explorează opțiuni mai puțin convenționale, inclusiv achizițiile de gaze din Azerbaidjan și Turcia, țări considerate inamici tradiționali. Această schimbare radicală reflectă presiunea crescută provenită din relații deteriorate cu Rusia.
Sistemul de furnizări de gaze din Armenia a fost grav afectat de recentele întreruperi dictate de Gazprom. Acesta a oprit temporar livrările, argumentând motive tehnice, însă acest lucru a provocat îngrijorare asupra dependenței de gazul rusesc.
Premierul Nikol Pașinian a semnalat nemulțumirea față de prețurile ridicate ale gazului în Armenia, comparându-le cu costurile din alte țări. El a subliniat că, deși Armenia primește gaz ieftin, consumatorii plătesc sume exagerate.
Declarațiile lui Simonian vin într-un moment când relațiile comerciale între Armenia și Rusia au început să se degradeze. Decizia Armeniei de a-și suspenda participarea la alianța militară post-sovietică a amplificat aceste tensiuni.
Moscova, deranjată de schimbările din politica externă armeană, a impus restricții comerciale, punând presiune asupra economiei Armene. Aceste măsuri reflectă un răspuns direct la aspirațiile Erevanului de a se apropia de Uniunea Europeană.
Astfel, Armenia a început să caute soluții pentru a minimiza impactul șantajului energetic al Rusiei, conștientă că dependența de o singură sursă de gaze este riscantă. Diversificarea importurilor de gaze devine o prioritate națională.
În concluzie, Armenia își redefinește strategia energetică, optând pentru o abordare pragmatica. Cumpărarea de gaze din Azerbadjan, Iran și Turcia este dovada clară a dorinței sale de a obține independență energetică.
