Uscarea pădurilor, sau mai bine zis a unora dintre speciile forestiere, nu este un fenomen nou.
Însă în ultimii ani uscarea este accelerată de schimbările climatice pentru că pur și simplu, unele specii de arbori nu mai rezistă temperaturilor în creștere și în condiții de precipitații reduse cantitativ.
Sunt de acord și că, de multe ori, în păduri “de producție” cum le numesc specialiștii, intervențiile nu se fac la timp, sau că prognozele atacurilor de dăunători se fac superficial sau prost. Aici silvicultorii ar trebui să investească timp să urmărească mai atent aceste fenomene și dacă normele care spun în detaliu cum se protejează pădurile împotriva dăunătorilor nu mai sunt actuale, să le actualizeze cu sprijinul universităților și al institutelor de cercetare.
În ceea ce privește uscările masive din ariile naturale protejate, aici discuția trebuie să fie alta.
În general în parcuri naționale și naturale, în zonele de protecție strictă, intervențiile de orice fel sunt interzise. De aici rezultă în zone precum Munții Apuseni dar și în alte părți aceste peisaje dezolante cu milioane de arbori uscați care au aspectul unor ecosisteme moarte.
În realitate, chiar și aceste zone se regenerează în timp și natura selectează cele mai adaptate specii care vor reapare.
Discuția pe care o deschid acum este următoarea:
Suntem de acord ca societate, decidenți și specialiști să lăsăm aceste ecosisteme să se regenereze fără intervenție umană, chiar cu riscul de a avea pentru mult timp astfel de arii naturale protejate cu aspect de “natură moartă”?
Sau, ca soluție alternativă, intervenim activ pentru a regenera aceste suprafețe cu specii mai bine adaptate contextului climatic actual și viitor?
Și aș mai adăuga o discuție despre efectul non-intervenției în zone afectate de uscare din cauza dăunătorilor asupra pădurilor din vecinătatea acestora, care de multe ori sunt în afara zonelor protejate și uneori în proprietate privată.
Credeți că un proprietar de pădure afectat de dăunătorii din pădurile protejate ar trebui compensat pentru astfel de pagube?
Cine ar trebui să răspundă pentru efectele unor decizii de non-intervenție, când acest lucru duce la uscarea pădurilor sănătoase din afara zonelor de protecție strictă?
Sper ca aceste întrebări să genereze o dezbatere reală despre soluții concrete la astfel de probleme, și nu discuții sterile cum au mai tot fost.
Mai are pădurea nevoie de oameni?
ionutsorinbanciu, #banciu, #banciupnl, #ionutbanciu