Reforma licitațiilor europene promite să aducă schimbări fundamentale în modul în care sunt gestionate achizițiile publice în Uniunea Europeană, având drept obiectiv protecția producției europene. Comisarul european, Stephane Sejourne, va prezenta detaliile reformei în luna septembrie.
Participând la un forum economic în Aix-en-Provence, Sejourne a subliniat că 30% din criteriile de atribuire nu vor mai fi centrate pe preț, ci pe inovație și decarbonizare. Aceasta reprezintă o schimbare semnificativă în politica industrială europeană.
Obiectivul reformei este să asigure o apărare mai bună a modelului european în fața concurenței neloiale provenite din China. Europa își reorientează astfel politica industrială pentru a se adapta la provocările actuale de pe piețele globale.
Vicepreședintele Comisiei Europene a menționat că piețele de achiziții publice UE însumează cheltuieli de 2.000 de miliarde de euro. Această sumă reprezintă aproximativ 15% din PIB-ul european, subliniind importanța acestor proceduri.
O componentă esențială a reformei este impunerea unor obligații de producție europeană în domenii strategice, cum ar fi tehnologiile auto și energia curată, pentru a contracara tendințele de scădere a componentelor europene în produsele fabricate.
Sejourne a subliniat că panourile fotovoltaice și reactoarele nucleare vor necesita un procentaj semnificativ de componente produse în Europa. Aceasta este o mișcare menită să sprijine producția locală și să protejeze locurile de muncă.
În domeniul tehnologiilor auto, noile reglementări stipulează că vehiculele achiziționate cu fonduri publice trebuie să conțină cel puțin 70% componente europene. Această măsură vizează menținerea competitivității industriei auto europene.
Reforma licitațiilor europene se dovedește a fi un pas important în consolidarea economiei UE, oferind un răspuns adecvat provocărilor internaționale, inclusiv concurența neloială din China. Așadar, viitorul politicii industriale europene pare promițător.
