Legea sărutului drapelului, un proiect de lege AUR, a stârnit discuții intense în rândul politicienilor și al cetățenilor. Implicarea oficialilor în sărutarea drapelului a fost considerată de unii ca o modalitate forțată de a exprima patriotismul.
Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a condamnat vehement această legislație, descriind-o ca fiind „aberantă și stupidă”. În opinia sa, iubirea de țară nu poate fi impusă prin constrângeri, ci ar trebui să fie un gest natural și de suflet.
În declarațiile sale, Oana Gheorghiu a subliniat că un act de patriotism în România nu poate fi măsurat prin frica de amenzi ori sancțiuni. Constrângerea nu poate naște devotament real față de patrie.
Proiectul menționează penalizări de 5.000 până la 10.000 de lei pentru oficialii care refuză să sărute drapelul pe 26 iunie, Ziua Drapelului Național. Acestei subiectivități legislative i se adaugă și o rugăciune neoficială impusă preoților.
Criticile lui Gheorghiu sunt răspunsuri la controversele politice din România, unde naționalismul și patriotismul sunt adesea folosite în scop electoral. Ea insistă că demnitatea națională nu se câștigă prin rodajele legale.
“Patriotismul nu înseamnă să săruți drapelul o dată pe an, ci să îți iubești țara prin faptele tale zilnice”, a afirmat vicepremierul, subliniind că românii din diaspora își demonstrează iubirea pentru țară prin munca lor.
Legea controversată a fost înaintată Camerei Deputaților, fără raport de specialitate, generând și mai multe întrebări privind transparența deciziilor legislative din România. Acest lucru amplifică nemulțumirile opiniei publice.
În final, Oana Gheorghiu reiterează că patriotismul veritabil necesită angajament și acțiune continuă în slujba românilor, nu ritualuri impuse. Cei care își onorează datoria sunt adevărații patrioți, nu cei care doar respectă legislația.