În era tehnologiei, importanța imaginației devine tot mai evidentă, dar în același timp amenințată. Cu un acces atât de ușor la stimulente digitale, creativitatea și imaginația noastră sunt în pericol de a se atrofia.
Ecranele ne consumă aproape 35% din zi, iar efectele tehnologiei asupra imaginației sunt vizibile. Trecerea timpului în fața dispozitivelor reduce nevoia de a construi mental scenarii sau povești, întărește dependența de stimuli externi.
La un alt nivel, valorile educației moderne se schimbă. În loc să îi învățăm pe tineri să gândească creativ și critic, îi expunem la informații deja procesate, care limitează dezvoltarea imaginației și a abilităților cognitive.
Citirea devine o nevoie esențială, un activ ce cultivă gândirea liberă. „Citirea unei cărți cere efort, trebuie să te implici”, spune Quesada, subliniind că acest proces transformă lectura într-un exercițiu de imaginație.
În timpul pandemiei, multe familii au realizat cât de importantă este imaginația. Creativitatea a devenit un mijloc de a depăși izolarea, de a menține legătura cu cei dragi, aducând un suflu de viață, chiar și în vremuri dificile.
Fără practica imaginației, empatia și conexiunile umane au de suferit. Poetul Fernando Valverde subliniază că acesta este un instrument esențial în moralitate, invitându-ne să ne imaginăm durerea altora pentru a acționa responsabil.
Universitățile au început să reacționeze la această criză a imaginației. Experimentele profesorilor care interzic tehnologia în sălile de curs arată că studenții reînvie abilitățile imaginative, dezvoltându-se personal și social.
Este crucial să ne întoarcem la obiceiuri sănătoase, să citim mai mult și să ne activăm imaginația. Numai așa putem reconstrui creativitatea și putem evada din atmosfera monotonă generată de dependența de ecrane.